Iată și volumul 3 al seriei! De abia am așteptat să îl citesc, dar mi-a luat destul de mult să mă pregătesc să îi fac o recenzie. Nu știu de ce, dar întotdeauna mi-a fost greu să scriu despre cărțile din această serie. Sunt mult prea… intense ca să mai lase loc și gândirii sau analizării.

Primul lucru pe care l-am remarcat la volumul de față este mărimea, este mai scurtuț decât celelalte volume, iar asta m-a făcut puțin reticentă. Trebuie să fii un scriitor chiar bun ca să poți scrie ceva cu adevărat interesant în număr destul de mic de pagini. Și acum dacă mă uit mai bine, volumul are în jur de 200 de pagini, nu pare mic, dar prima mea impresia a fost aceasta.

În Dincolo de timp, Victoria este fericită din cauză că îl are pe Ario aproape de ea și profită de toate momentele în care sunt împreună. Romanul debutează cu o scenă aparent normală: o nuntă. Dar, cum îi este stilul Oanei Arion, nu este o nuntă obișnuită, ci una de vârcolaci. Astfel că la acest eveniment Victoria întâlnește un vampir și o vrăjitoare, precum și doi gemeni de-a dreptul ciudați. În rest, viața Victoriei merge ca pe roate, până ce o serie de lucruri inexplicabile se întâmplă. După o reacție nepotrivită răsărită de nici ea nu știe unde, iubita unui prieten de-al ei moare, iar ea este pe lista suspecților. Toate întâmplările ciudate au ca motiv un plan nebunesc prin care Victoria va trebui să învie pe cineva mort de foarte mult timp. Mai precis, o prințesă, dar nu una așa cum v-ați aștepta.

 

Citeste articolul integral aici

Anunțuri