Cât de dor mi-a fost de Victoria! De Ian și de Arrio! De supranaturalii mei dragi, de ființele fantastice. Nu mă credeți? Dacă v-aș spune că ieri am început cartea și tot ieri am terminat-o, mă credeți? Cu Oana Arion nu ai cum altfel. Pornești în aventura închisă între paginile volumului, cu mintea și cu inima. Te dedici cu toată ființa, ți se umezesc palmele de emoție, te simți parte integrantă a întregului uragan de evenimente pe care autoarea îl iscă atât de natural și de firesc, mai scapi un hohot de râs pentru că Oana păstrează umorul ei delicios și în acest volum, te întrebi dacă ai putea măcar să încerci să ghicești peripețiile prin care este Victoria nevoită să treacă în numele dragostei.

Cititi articolul integral aici

Anunțuri